1/3 Vampire, 1/3 Om, 1/3 Ninja [Naruto]

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

1/3 Vampire, 1/3 Om, 1/3 Ninja [Naruto]

Mesaj Scris de Mădă la data de Dum Oct 10, 2010 8:24 pm

Nu detin nici un personaj din anime-ul Naruto (in afara de cele create de mine) si nu fac profil pe seama lor


Cap. 01 ~ Schimbari


-“Haine Ari’! Mai repede!” – striga “bunicul” la mine in timpul antrenamentelor mele. Ma feream de toate sagetile si toate bilele de foc pe care le arunca din ce in ce mai repede. Stiam ca daca ma loveste una, s-a zis cu viata mea. Focul este cel mai mare inamic al meu. Jumatatea de vampir a corpului meu vroia mai multa adrenalina, iar jumatatea umana, tot ce dorea era o clipa de odihna. Dar stiam ca nu se poate. Stiam asta si nu vroiam. Am facut un semn cu mana si am suflat usor spre Allen, care acum era gata de plecare din cauza bilei uriase de foc ce se indrepta spre el. Cand luam eu initiativa, era grav. Allen era “bunicul” meu, desi avea cam 25 de ani, cel ce ma gasit infasurata intr-un prosop la marginea raului, cu pete pe fata si maini, plangand. Imi aduc aminte foarte putin din acea perioada. Stiu doar ca cineva, cu parul lung, negru si ochii ca de sarpe mi-a atacat parintii iar mama a invocat un caine care m-a adus pana la salvatorul meu. Cand bila mare de foc s-a stins pentru ca Allen a folosit seiton mi-am dat seama ca iar castigasem lupta impotriva lui. Avea parul rasfirat si incaurcat, iar bluza sa era arsa la maneci.

-“Iti amintesti ca am vorbit despre mersul la Academie?” – ma intreaba privind in jos la sandalele sale ninja.

-“Da si m-am mai gandit. Poate ar fi mai bine sa merg acolo, mai ales daca voi fi cu Lee pe langa mine. Gai-sensei ar fi incantat sa ma mai invete taijutsu!” – am spus resemnata. Stia ca nu vreau sa merg, dar eu faceam asta pentru a pastra o distanta de el si noua lui prietena ce ma enerveaza ingrozitor de mult, Shizune. Lee era prietenul meu cel mai bun si cel cu care puteam concura in voie, fara sa ne stricam prietenia. El si Gai-sensei erau singurii care stiau de originile mele. Am tinut asta secret toata viata mea, adica 7 ani. Probabil ca oamenii, daca ar sti ca printre ei este o jumatate de vampir ar pleca din Konoha cat ai zice “peste”.

-“Daca iti faci griji ca Zoe nu se va putea controla amintesteti ca poti merge in padure se vanezi putin.” – mi-a spus cand a vazut ca tac. Am numit jumatatea de vampir “Zoe” pentru am fi mai usor sa le deosebesc. Am aprobat din cap si m-am indreptat spre casa. Trebuia sa imi fac bagajele, maine incepeau orele iar Shizune probabil deja este pe drum. Pana ce devin Chiunin voi sta in fosta casa a lui Allen, de unde a plecat cand m-a gasit pe mine.

Am simtit dintr-o data o chakra mult mai puternica decat am simtit vreodata. Nu imi puteam da seama cine este, asa ca m-am intors unde era bunicul ultima oara si l-am vazut inconjurat de 3 tipi masivi si musculosi. M-am uitat atent la ei. Toti aveu cate un semn pe gat ce imi aminte de semnul pe care il vazusem in cartea mea de sigilii. Ochii lor erau asemanatori cu cei ai salvatorului meu. Negri, cu tente mov. Am marait usor ca sa atrag atentia. Deja incepeam sa imi pierd controlul. Zoe punea mana pe corpul meu.

Cei trei s-au intors spre mine si ma priveau cu mila. Imi venea sa vomit deja. Ultima persoana care m-a privit in felul asta a murit in chinuri. Voi mai adauga cativa la lista mea de crime. Mi-au incalcat teritoriul, aduci sa suporte consecintele.

Unul dintre inamici a inceput atacul. S-a aruncat spre mine si unghiile i-au crestut instantaneu luand forma unor sabi. Am zanjit si l-am lasat sa ma atinga. Ghearele i s-au facut bucatele la impactul cu pielea mea. Acceasta era facuta din mii si mii de cristale mai puternice ca orice altceva, nici un kunai nu ar fi putut trece, in asa fel incat sa ajunga la organele mele vitale. Cand a observat ca armele sale s-au transformat in praf s-a dat in spate 5 pasi, facandu-le semn subtil celorlalti sa se apropie. Au atacat toti. Unul cu tehnici de foc – asa am recunoscut ca fiind semnul facut - , altul cu tehnici taijutsu. Cel cu ghearele sfasiate a devenit lichid si se apropia amenintator de mine. Stiam cum sa ii distrug, in cel mai rau caz sa le elimin anumite puncte vitale, precum plamanii. Puteam sa ii sigilez intr-o bula de plastic si sa ii las sa moara acolo in lipsa de aer.

Cand am vrut sa actionez, in fata mea a aparut Allen, oprindu-le atacurile celor 3 barbati. M-am uitat la el surprinsa, apoi am observat toti 3 barbatii aveu cate o bandana neagra cu semnul satului Frunza.

-“Calmeaz-o pe Zoe!” – mi-a atras atentia bunicul, iar eu am inchis ochii pentru cateva secunde. Era o dorinta de moarte mai mare decat am simtit pana acum. Am redeschis ochii, cand am simtit ca s-au mai diminuat nevoile.

-“Imi pare rau ca am vrut sa va omor!” – am zis si am ranjit cu gura pana la urechi. Ceilalti doar au aprobat din cap.

-“Arishima, ei sunt garda ta personala pana ce ajungi la Hokage. Imi pare rau ca trebuie sa pleci mai devreme dar Tsunade–sama a dat deja deschiderea Academiei de ieri si i-a trimis pe acesti domni sa se asigure ca ajungi in siguranta.” M-am incruntat la spusele lui Allen. Stia ca pot sa alerg pana acolo si sa ajung mult mai repede decat cu matahalele astea dupa mine. –“Acestia sunt printre cei mai rapizi Junini din sat, asa ca nu va fi o problema viteza, dar totusi te-as ruga sa nu ii alergi prea mult.” – a continuat el vazandu-mi nedumerirea. Am aprobat si intr-o secunda ma aflam la mine in dormitor cu bagajele facute. Am mai aruncat inca o privire prin casa, cu parere de rau ca o parasesc, apoi m-am dus inapoi in poiana de antrenament si l-am imbratisat pe All’ al meu, caruia ii dadusera lacrimile. M-a sarutat pe frunte si pe obraji apoi mi-a intins o sabie. M-am uitat la el surprinsa, dar am luat-o, ca o amintire. L-am mai imbratisat o data si i-am promis ca il voi vizita cat mai des, cu conditia sa vina si el pe la mine. Si am plecat. Mi-am lasat copilaria in urma, copilaria si cel mai bun bunic / tata din lume, cel ce ma crescut si m-a asigurat ca voi avea o viata frumoasa, cel ce ma incuraja cand imi pierdeam speranta. Alergam ca vandul, printre strigatele garzii mele. Dar nu vroiam sa ma vada nimeni asa. M-ar gasi slaba, lipsita de aparare si as pica prost in fata altora. Stiam ca in maxim o ora as ajunge in sat, asa ca am marit viteza cand am vazut ca cei 3 erau in spatele meu, destul de aproape, ca sa nu vada nimic ciudat la viteza mea.

Alergam in liniste, atat de multa liniste incat nici macar nu am observat ca trecusem de jumatate de drum. Cand portile satului s-au zarit, barbatii s-au gandit ca e timpul sa imi puna intrebari.

-“Deci… cati ani ai?” - a intrebat cel cu tehnicile taijutsu.

-“7.” - am raspuns fara sa ma gandesc, abea apoi mi-am dat seama de gafa facuta. Am incercat sa o remediez: -“Adica am 7 ani de cand stau cu bunicul Allen. Deci asta inseamna cam 13 ani!” – am spus si am zambit inocent.

-“De ce cand te-am atacat mi s-au spart armele?” - a intrebat cel ce a atacat primul, de l-am lasat fara unghi. Ce as fi putut sa raspund la aceasta intrebare? “A, pai sti… sunt pe jumatate vampir si nici o arma nu ma poate rani!” Mda…. Vezi sa nu! Apoi ar fogi tipand cat l-ar tinea gura.

-“Sunt mai speciala decat crezi!” – am spus cel mai bun raspus pe care l-am putut gandi. Suna ciudat, deloc modest, dar era adevarat.

-“Nu te-ai speriat nici o clipa de noi cand te-am atact.” – asta nu era o intrebare, era o presupune foarte adevarat a celui cu tehnicile de foc. Am aprobat, acum speriindu-ma. Eu inca nu sunt nici macar Genin si nu m-am speriat de 3 Jounini atacand. Nu era tocmai normal. -“Cat de speciala, esti mai exact?” – a continuat replica cel ce, daca nu ma aparam, m-ar fi putut omora.

-“Destul incat sa stiu sa ma apar si sa stiu sa omor!” – am dat raspunsul nu tocmai cel dorit de el, dar macar i-a facut sa isi inchida gura cand am ajuns la portile mari ale satului. Cei doi gardieni ai intrarii au sarit in picioare, gata de atac. Ii intelegeam. Nu aveam nici o bandana ca sa stie daca sunt inamic sau nu. Dar mi-am adus aminte ceea ce mi-a spus Allen sa zic pasnicilor.

-“Sunt eleva lui Allendro Hatsumi, venita pentru academia ninja. Am aprobarea Hokage-ului.” – in momentul in care am terminat ceea ce aveam de zis, Tsunade-sama a aparut dintr-un nor de fum, zambind calm spre mine. Gardienii au facut o plecaciune si s-au dat la o parte, facandu-mi loc sa trec. Garzile mele mi-au facut cu mana si au disparut, lasand in urma numai ceata.

-“Trebuie sa vorbim, de preferat in biroul meu.” - blonda era serioasa asa ca am aprobat fara cuvinte. M-a apucat de umar si in cateva secunde eram in birou. Dar nu eram singure. Gai-sensei si Lee erau prezenti. Am fugit si l-am imbratisat pe Lee si l-am salutat politicos pe Gai care si-a aratat dintii lui stralucitori. Tsunade si-a dres glasul. M-am intors spre dansa.

-“Ce doreati sa vorbim, hokage-sama?” – am intrebar, fiind destul de curioasa. S-a uitat la mine cateva secunde.

-“Stiu ce esti si as vrea sa spui si celorlalti. Adica oricum isi vor da seama cand iti vor vedea abilitatile. Bine, nu vor ghici ce esti, dar vor descoperi ca este ceva diferit in legatura cu tine. Cred ca cel mai bine ar fi sa afle toti de la tine decat de la mine. Apropo, imi place culoarea parului tau. O gasesti rar, de asemenea si ochii-ti sunt rari!” – am ramas cu gura cascata de uimire si am ignorat ultima parte. Daca le spun ma vor treta cu frica, ma vor marginaliza, iar daca nu le spun, vor vedea ca este ceva ciudat cu mine si ma vor da la o parte. Zoe vroia ca toata lumea sa stie de ea, ca sa nu fie nevoie sa stea calma mereu. Dar din contra, daca vor sti va trebui sa se imprieteneasca cu cativa. Lumea trebuie sa vada ca nu sunt periculoasa pentru prieteni. Cel mai bine ar fi fost sa spun lumii ceea ce sunt, chiar daca in unele privinte imi este rusine. Am oftat.

-“Allen va fi dezamagit ca nu am putut sa tin secret asta mai mult de 7 ani. Dar daca vor reactiona gresit, atunci s-a zis cu viata la acedemie. Ti-o dau pe Shizune inapoi, iar eu ma duc si imi continui viata alaturi de bunicu’.” Hokage a aprobat din cap la conditia pusa de mine, asa ca l-am luat pe Lee de mana si am iesit pe usa, indreptandu-ne spre noua mea casa. Am avut parte de destule schimbari pentru o zi. Maine va fi si mai ciudat decat azi.

Mădă

Mesaje : 21
Data de inscriere : 05/10/2010
Varsta : 19
Localizare : Fundulea

Sus In jos

Re: 1/3 Vampire, 1/3 Om, 1/3 Ninja [Naruto]

Mesaj Scris de Abbeh. la data de Mar Noi 16, 2010 1:11 pm

Îmi rezerv locul. Dau un edit când vin de la şcoală şi - ţi comentez lucrarea.

____________________

Edit: Aşa, am spus că editez şi aşa am făcut. Din moment ce este un fic Naruto am să comentez mai pe larg şi de ce să mint ... nici nu am dispoziţia necesară să fac mai mult.
După greşeli de tastare nu m - am uitat, deşi una mi - a sărit în ochi :
"Haine" - Haide
Descriere ai şi sunt sincer impresionată de asta, deoarece majoritatea ficurilor bazate pe anime - uri nu prea au descriere, mulţi bazându - se pe dialog, ceea ce e o mare greşeală.
Acţiunea a fost bună, sau cel puţin aşa mi - a părut mine şi sper că n - am ajuns încă în stadiul în care aberez.
Dialogul nu a fost sec, însă a fost destul. Ah, că tot vorbim de dialog: nu mai pune în ghilimele dialogul, arată inestetic.
Încearcă să scrii cu litere şi cifrele, arată mai frumos; şi că tot vorbeam de estetică: îmi place (exceptând ghilimele între care ai încadrat dialogul, încearcă să nu mai faci aşa).

Aştept să postezi următorul capitol. * h u g s *

Abbeh.
Moderator
Moderator

Mesaje : 50
Data de inscriere : 03/10/2010
Varsta : 20

Sus In jos

Re: 1/3 Vampire, 1/3 Om, 1/3 Ninja [Naruto]

Mesaj Scris de Mădă la data de Joi Noi 25, 2010 3:56 pm

Hei Ab merci de comentariu :DDa, stiu de ghilimele, doar ca asa ma obijnuisem
Oricum, nici acum nu cred ca le-am indepartat pe toate
Inca ceva, eu nu sunt prea incantata de capitolele de inceput nu stiu, doar ca... mis e par destul de plictisitoare

Cap 02 ~ Noi inceputuri

Bataile din usa erau persistente, mult prea galagioase. Mi-am facut o clona, pe care am trimis-o sa deschida vizitatorului. Era Lee, care venise sa ma ia la Academie. Cum i-am auzit vocea am sarit din pat si m-am dus la sifonier. Mi-am ales vesnicul maiou rosu, impreuna cu fusta mea putin cam scurta, neagra. Ca de obicei, mi-am luat sandalele ninja, pana la genunchi. Apoi m-am indreptat spre baie, unde m-am uitat intai in oglinda. Parul lung, albastru inchis mi l-am prins intr-o coada la spate si am lasat bretonul sa imi acopere ochiul stang. Am chemat clona sus, la etaj, ca sa o distrug si sa facem schimb. Afara era innorat. In 5 secunde eram jos, gata de plecare, cu Lee de mana. Stiam ca ii place sa il tin asa, se simtea mai bine, dar mai stiam si ca aratam ca un cuplu. Asta nu era ok, nu pentru mine. De asemenea stiam si de sentimentele lui pentru mine, dar eu sunt un mostru, nu pot sa iubesc asa cum vrea el si daca nu pot sa iubesc, nu pot fi cu cineva in relatii mai mari decat acelea de amicie.

-Lee… de ce ma speria gandul ca toti vor sti ce sunt? – am intrebat iar el s-a oprit din mers si s-a uitat la mine. Ochii lui negri se holbau la ai mei, verzi, de parca ar fi prima oara cand ii vede.

-De ce te-ar speria asta? Eu nu vad motivul. Abea vei putea sa fi tu insati langa mine si sa nu te chinui sa o ti pe Zoe sub control. Fara ofensa Zoe! – a spus el, zambind calm spre mine. Am raspuns la zambet si l-am imbratisat. Mereu imi dadea motive pentru care sa fac ceva de care imi era frica.

-Daca nu ma vor crede, facem o cursa pentru a le demonstra? – am spus sperand la concursul de care nu am mai avut parte de mult.

-Si sa ma fac de ras? Sunt cunoscut acolo ca cel mai rapid, dar fie! O sa castig dreptul de ami pastra reputatia! – a zis si el, ochii lucindu-i de nerabdare. Pana sa ne dam seama am ajuns in curtea academiei ce era plina de copii. Lee m-a tarat pana la un grup de 10 – 15 persoane, mai mici, mai mari. Uni pareau de treaba, iar altii pareau infricosatori. Dar nici unul la fel de infricosatori ca cealalta jumatatea a mea. Prietenul meu cel mai bun mi-a prezentat fetele ca fiind Sakura, o fata cu par rozaliu si ochii destul de asemanatori cu ai mei, Hinata, detinatoare de Byakugan, cu ochii grei deschis si parul negru, Ino, o tipa blonda cu ochii albastri, Temari, o alta blonda, dar cu ochii negri, Tenten, o satena cu ochii caprui, Karin, o fata roscata, ce purta ochelari, cu ochii visinii spre maro, Kim, era din satul sunet, o fata cu parul lung, negru spre maro cu ochii precum carbunele. Baietii mi s-au parut destul de ciudati, toti aveau stari de spirit diferite. Sasuke, detinator de Sharingan, cu ochii negri ca toti cei din clanul Uchiha si brunet, era foarte atent langa mine si nu isi oprea Sharingan-ul. Neji, avea Byakugan-ul activat de asemenea si parea fosrte uimit. Era saten cu ochii ca ai Hinatei. Am presupus ca erau rude. Naruto din cate intelesesem era la fel ca mine, avea in el o putere ingrozitor de mare, il avea in interior pe Kyubi, dar numai o singura privire mi-a ajuns sa imi dau seama ca sigiliul sau era foarte puternic, aproape ca nu ii dadea voie sa ii foloseasca puterea. Era blond cu ochii albastri si foarte prietenos. M-am gandit ca mi-ar fi mai bine daca Zoe ar fi sigilata, dar apoi viteza si puterea mi-ar scadea deci nu era o optiune. Urmatorul era Shikamaru, un tip cam adormit dupa parerea mea, dar imi placea jutsu-ul lui. Era saten cu ochii caprui. Gaara si el era gazda unui mostru, dar dupa incruntarea lui vesnica mi-am dat seama ca nu avea sigiliu, la fel ca mine. Era roscat cu ochii verzi. Fratele sau, Kanguro, era destul de ciudat, dar mi s-a parut de treaba. Avea parul castaniu si ochii ii erau negri. Choji era baiatul grasut, ce manca dintr-o punga neincetat. Kiba era ultimul pe lista. Era vesel, purtand un caine pe umar. Avea parul castaniu si ochii sclipitori de la fericirea asta stranie. Mi s-a mai spus ca Shino nu ajunsese inca. Mai erau cativa care nu veneau astazi, Hokage ii trimisese intr-o misiune. Numele lor era Swigetsu si Jugo.Venise randul meu sa ma prezint. Am tras aer adanc in piept si am inceput:

-Ma numesc Arishima, tot ceea ce stiu dinainte sa ma gaseasca bunicul Allen langa rau. Nu imi cunosc parintii sau rudele, Allen este singura mea familie. Am telechinezie din nastere, ma descurc bine cu sigiliile, am viteza extraordinara, putere de asemenea. Imi place sa fac Katon. Pot face clone rezistente, reale, astfel incat kekke-gengai-urile oculare sa nu descopere nimic. De asemenea si transformarile trec neobservate. Cel mai mare blestem al meu este ca m-am nascut pe jumatate om, jumatate… – am tras aer adnc in piept ca sa pot sa spun asta destul de clar – vampir! - am terminat inchizand ochii. In afara de Sasuke, Neji, Gaara si Lee care stia asta, toti au inceput sa rada pana la lacrimi.

-Bun, deci cand vrei cursa? Acum sau dupa ore? – am intrebat victorioasa fata de Lee, care se uita speriat la mine. –Ce-i? Ti-am spus ca nu ma vor crede! Macar ai bunul simt sa te accepti infrant! - am contiuat, dar abea apoi mi-am dat seama ca nimeni nu mai rade, ci se holbau la mine. Si am inteles de ce se uitau asa. Am fugit repede la umbra unui copac. In lumina soarelui pielea mea stralucea. M-am uitat la ei cu parere de rau.

-Scuze, nu am verificat prognoza meteo… – m-am scuzat eu ca le-am dat dureri de cap.

-Nu am mai vazut atat de multa chakra decat la Naruto si Gaara, dar la tine e ceva ce nu am mai vazut niciodata. De obicei, identific chakra dupa culoare. Naruto o are rosie, iar Gaara o are crem, ca nisipul. Dar a ta este verde si in cantitati mai mari. – a soptit Neji, dar eu am auzit de parca ar fi vorbit normal. Zoe avea mai multe daruri. Dintre care mirosul si auzul foarte puternic. Soarele intrase iar in nori, asa ca puteam sa ies de la umbra, cu riscul de a se speria de ochii mei. Daca eram expusa la soare, isi achimbau culoarea din verde in mov inchis. Am rasuflat usurata cand Lee m-a luat de mana si mi-a facut cu ochiul. Am auzit un vuiet mic si un sunet asurzitor. M-am uitat in jos la bratul meu stang si pe langa el curgea o pulbere neagra. Un kunai facut praf. I-am analizat pe toti cu privirea pana ce am gasit vinovatul. Am ridicat o mana in sus si am strans-o puternic pana ce Karin era in aer, in fata mea. Dar nu eu am facut asta. Aceasta era Zoe, nervoasa pe roscata.

-Zoe calmeaza-te. Calmeaza-te! Calmeaza-te! Lee incerca sa potoleasca jumatatea de monstru din mie, mangaindu-mi bratul drept.

-Incredibil! Chakra ei s-a triplat de la ultima privire. – Neji era uimit, nu speriat, de altfel si Sasuke. Am inchis ochii pana ce mi-am recapatat controlul corpului si am lasat-o pe Karin jos, aceasta plecand in spatele brunetului. Ca sa ma mai descarc m-am apropiat de copacul sub care statusem mai devreme si mi-am pus palma pe scoarte lui. Am inceput sa strang atat de tare incat dintr-un cires frumos a ramas numai aschii, pe care le puteai folosii ca scobitori.

-Uite Karin, imi pare rau, dar daca sunt atacata, Zoe e foarte greu de stapanit. Aproape ca mi-am ucis garda care m-a adus pana aici, doar pentru ca nu le-am recunoscut chakra. Imi pare rau! O sa vorbesc cu Tsunade-sama sa ma invoiasca cateva zile pentru a ma acomoda cu oamenii mai mult. – am spus enervata pe mine. De ce nu puteam fi un om normal, fara atatea greutati? Petru ca daca nu ar fi atatea greutati viata mea nu ar mai fi completa. M-am uitat in partea stanga, spre un tufis. –Gai-sensei, imi pare rau, stiu ca am dat-o in bara, voi vorbi cu Allen imediat ce voi avea timp. – continui, iar imediat tufisul se transforma in sensei-ul meu preferat.

-Nu trageam cu urechea si nu te verificam! – a spus cu mainile sus in semn de aparare. –De fapt am venit sa va anunt ca s-au format echipele. – a continuat el si a zambit, dezvelindu-si dantura perfecta.

-Sunt cu tine si Lee? – am intrebat plina de speranta. Nu aveam chef de Karin in preajma mea, nu atata vreme cat Zoe era inca nervoasa. S-a schimbat la fata, intristandu-se automat. Stiam ca se faceau echipe de cate 5 elevi. 2 fete si 3 baieti. De obicei fetele erau puse drept ninja medicali, iar baietii luptatori inraiti. Se pune un Jounin pe echipa.

-Esti doar cu Lee. Imi pare rau copila, tare mult mi-as fi dorit sa fim in aceeasi echipa. Am insistat sa fi cu Lee, asa ca nu mai puteam pune o conditie. – mi-a spus cu lacrimi in ochi, gata sa planga. L-am imbratisat si i-am zambit suzator, apoi am plecat spre lista. Erau doar 4 echipe care invatau la academia din Konoha si 20 de elevi ce au trecut la stadiul de Genini. Se pare ca Satul ascuns in stanca are Jounini mult mai buni. Dar macar nu era aglomeratie. Lista era cam asa:

1) Arishima, Sakura Haruno, Naruto Uzumaki, Sasuke Uchiha, Rock Lee -> Kakashi Hatake

2) Hinata Hyuga, Ino Yamanaca, Shikamaru Nara, Kiba Inuzuka, Kanguro no Suna -> Kurenai Yuhi

3) Tenten, Temari si Gaara no Suna, Shino Aburame, Neji Hyuga -> Might Gai

4) Karin, Kim, Swigetsu, Jugo, Choji Akimichi -> Asuma Sarutobi

Nu era chiar asa de rau. Macar nu o aveam pe Karin pe capul meu si al lui Zoe. Fata aceea e enervanta. Nu stia altceva decat sa stea pe langa Sasuke. Dar cel mai ciudat era ca Sakura parea mult mai enervata decat Zoe. Rozalia parea o fire prietenoasa, dar destul de puternica. O sa intru in vorba cu ea imediat ce voi avea ocazia. Am inceput sa imi caut cu privirea coechipierii. Primul pe care l-am vazut a fost Naruto ce se certa cu Lee, apoi Sakura, iar Sasuke era la nord de cladirea Academiei, cam 50 de metri. Mi-am facut o clona, pe care am trimis-o dupa el. Pe foaia cu echipele mai scria ca toata grupa trebuie sa isi astepte conducatorul stransi intr-un loc. Clona a inceput sa alerge foarte rapid spre brunetul ratacit.

In cateva momente se aflau fata in fata. Clona i-a explicat cu cine este in echipa, ceea ce trebuie sa faca si au pornit amandoi spre adevarata eu. Imediat ce au ajuns, am pus mana pe umarul clonei si am absorbit-o inapoi in mine. Sasuke ma privea ca pe un cimpazeu ce a castigat concursul de cel mai destept om.

-Era o clona? - a intrebat cand m-a vazut ca imi indreptam atentia spre ceilalti. Fara sa ma intorc la el, am aprobat din cap. –Dar cum?! Sharingan-ul meu nu a descoperit asta! – era socat de el si de mine in acelasi timp. M-am intors spre el.

-Nu iti aduci aminte despre ceea ce am spus mai devreme? – l-am intrebat, iar ochii lui s-au marit.

-Ai vorbit serios? Adica chiar esti jumatate vampir? Ai telechinezie? Ai viteza mai mare ca Lee? – Naruto parea nerabdator, punand o gramada de intrebari. M-am indreptat spre el, am facut un semn cu mana si mi-am asezat doua degete pe fruntea lui. Ochii i-au devenit inexpresivi, la fel ca ai mei, in timp ce imi aminteam trecutul alaturi de Allen, Lee si Gai-sensei. Erau amintiri minunate, pana ce acea noapte si-a facut loc printre ele. Foc peste tot, tipete si fata acelui nenorocit. Ochi de sarpe si par lung si negru. Acum ma luptam cu lacrimile, iar Zoe se zbatea, incercand sa ajunga sa vorbeasca cu 9 Cozi. Nu o lasam sa faca asta. M-ar fi putut face sa lesin si pe mine cat si pe Naruto. Iar sigiliul lui Kyubi s-ar fi sfaramat. Am luat mana de pe fruntea blondului si am suspinat, iar baiatul a revenit la normal, acum cu lacrimi in ochi.

-Nu pot sa cred ca ai facut asta! Sti ce risc ai depus acum? Sa nu te mai prind ca mai faci asta. Daca Zoe se intalnea accidental cu 9 cozi prin mintea lui Naruto, iesa rau de tot. – Lee ma certa acum, ca am facut o asemenea gafa. Dar el nu stia ca Naruto are sigiliu.

-Calmeaza-te, nu s-ar fi intamplat nimic. Kyubi e bine prins acolo. Minato a facut treaba buna! Iar Zoe ar fi preferat sa se intalneasca cu Shukaku mult mai mult decat cu 9 cozi. Gaara nu are sigiliu. – am spus calma. Sakura neintelegand ceea ce se intampla a lasat capul in jos exasperata.

-Ce cauta Orochimaru in amintirile tale? - a intrebat Naruto dintr-o data, atragandu-mi toata atentia.

-Cine este Orochimaru? - am intrebat. Nu imi amintesc sa mai fi auzit numele asta pana acum. Si totusi imi parea extrem de cunoscut.

-Cel ce a aparut in scena cu masacrul… – a inceput blondul dar cand mi-a vazut fata s-a oprit. Zoe urla si incerca sa se elibereze de la nervii pe care ii avea. In sfarsit ii aflasem numele, poate puteam sa il si gasesc, sa imi las familia sa doarma linistiti, in pace. Tot ce trebuia sa fac era sa aflu mai multe despre el.

-Zoe, calmeaza-te! Calmeaza-te, Zoe! Linisteste-te! – Lee incerca sa o mai listeasca si reusa de minune.

-Parca o chema Arishima! – a observat rozalia cu sprancenele arcuite, curioasa.

-Pai asa o cheama, numai ca Zoe este Jumatatea de vampir din ea. Daca o strigi pe numele de om cand Zoe e nervoasa, mori! – au clarificat Lee si Naruto in acelasi timp. Sakura a facut un pas inapoi cu gura cascata, iar Sasuke doar si-a marit ochii. Am inchis ochii si mi-am strans mainile in pumni in timp ce am amenintat partea vampirica din mine cu sigiliu, daca nu se potoleste. Incet, incet, corpul mi s-a relaxat, iar palmele au inceput sa ma doara. Era prima oara dupa mult timp cand simteam durere. Nu dura mult, pentru ce acele mici urme lasate de unghiile mele, au inceput sa sfaraie, si au revenit la normal, de parca nu ar fi fost nimic acolo. Am zambit. Exact ca ultima oara.

-Scumpule, eu plec acasa, vrei sa ma conduci? – Karin a aparut in spatele lui Uchiha, zambareata, ignorand imensul pericol in care se baga. Mainile mele au inceput sa tremure, apoi s-au ridicat in sus, ducand-o pe roscata deasupra noastra, apoi niste kunaie au zburat in sus, pentru a rani un cap patrat portocaliu. Nu puteam lasa ca asta sa se intample. Nu acum, dupa mult timp, sa ucid iar. Abea am inceput sa ma stapanesc nu ma pot lasa acum sa gust din suvoiul rosu ce ii curge prin vene. Apoi mi-am dat seama ca numai mainile imi erau controlate, Zoe era prea nervoasa pentru a se gandi sa imi blocheze gura sau picioarele.

-Baieti, nu imi pot controla mainile, va sfatuiesc sa o luati pe Karin de aici cat inca mai traieste.” – am spus raspirand greu. Naruto s-a aruncat peste mine, iar Sasuke imi tinea mainile la spate. Lee a prins saraca victima inainte sa cada. Sakura doar privea scena, luptatndu-se cu ea insasi ca sa vina la mine si sa ii dea pe cei doi la o parte. Isi dorea prea mult moarte fetei si asta nu ma deranja. Inca aveam control asupra gurii. –Lee, duo undeva departe, de preferat 2 mile jumatate ca sa nu ii mai simt mirosul, altfel 7 ani de practica cu sange animalic si mancare umana se duc pe apa Sambetei. Sakura, esti medic ninja, blocheaza-mi caile respiratori pentru cinci minute, nici mai mult nici mai putin. Sasuke, Naruto, strigati-o pe Zoe si spunetii sa se calmeze, pe mine nu ma asculta. – am spus totul incercand sa nu ma gandesc la nimic altceva decat la dezamagirea lui Allen, Lee si Gai-sensei daca gustam din fata aceea. Sakura isi facea treaba, cu tragere de inima, punand mana pe pieptul meu si pulsand chakra, blocandu-mi canalele respiratorii. Se descurca ca medic, nu am ce zice. Se pare ca are un talent. Baietii isi faceau treaba, iar Zoe devenea mai usor de controlat din secunda in secunda. Imi recapatam usor, usor controlul total al corpului, iar cele 5 minute se scurgeau repede. Lee se intorsese iar timpul expirase. Saku se ocupa de respiratia mea, iar ceilalti doi imi dadura drumul. In timp ce ma ridicam, in fata mea aparu un ninja cu parul gri ciufulit, un ochi si jumatate de fata acoperite, tinand mainile in san. M-am uitat la el ciudat, dar oftatul sau si strigatul lui Naruto m-a facut sa imi dau seama cine este.

-Kakashi Hatake marele copiator! – am spus pe nerazuflate. L-am salutat politicos, iar el s-a intors spre ceilalti.

-In mod normal as da un test pentru ami deveni echipa oficial, dar scena de mai devreme, m-a uimit total. Ati lucrat in echipa, ascultand cu precizie de cel ce stie cum sa lucreze in anumite momente. Trebuie sa recunosc, sunteti prima echipa care lucreaza impreuna inainte sa apar eu. Ce ar fi daca am merge la ramen si ne-am cunoaste mai bine? – a spus toate astea fara sa clipeasca, iar eu chiar l-am crezut cand a zis ca este uimit. Nu am mai vazut atata sinceritate decat la Lee, cand incerca sa atraga atentia lui Allen. Si apoi mi-am amintit!

-Dar Kakashi-sensei, am planificat o cursa in viteza cu prietenul meu cel mai bun si nu vreau sa mai pierdem timpul! Va rog! Dupa cursa mergem la ramen, nu-I asa Naruto? – am spus miorlait, ceea ce il facea intotdeauna pe Allen sa cedeze. Asa cum ma asteptam, a acceptat. Cursa era simpla. O mila jumatate la sud de Academie. Cine ajunge primul langa sensei este castigatorul. Ne-am asezat pe locuile noastre, iar imediat ce s-a dat startul Lee a pornit in fuga. Eu, intai l-am atentionat pe Sasuke sa aiba Sharinganul activ sa vada ca nu trisez in cazul in care “Spancene Stufoase”, asa cum l-a numit Naruto, ar insunua ca trisez. Apoi am mers usor cam 20 de metri, imediat dupa luand-o la goana dupa mirosul lui Lee. Era mai usor sa ii urmaresc esenta decat sa ma iau de pe traseu. Dupa doua minute de alergare l-am prins din urma, am alergat cateva secunde cot la cot cu el, apoi am lut-o inainte si in urmatoarele 5 secunde eram langa sensei. Am inchis ochii si am vazut ca Lee mai are 500 de metri de alergare, asa ca o sa mai dureze putin pana ajunge.

-A trisat? – intrebat Kakashi, acompaniat de Naruto si Sakura, spre Sasuke.

-Nu… dar s-a miscat foarte gratios cand a scos limba la Lee! – spus acuzator brunetul, zambind. Tinerii genin au batut palma si aveau zambete foarte mari pe fete.

-Ce am pierdut? – am spus ranjind si m-am apropiat de blondul ce inghitea in sec si il treceau toate apele.

-Am pariat noi trei pe tine, iar Kakashi-sensei pe Lee… - mi-a raspuns automat si eu am zambit. Se pare ca aveam o influenta asupra lui, ca si Sakura. Marele alergator a ajuns intr-un final si am plecat spre restaurantul de ramen ascultand plangerile lui infernale despre pierderea reputatiei sale “cool”. Cred ca aceasta echipa imi va da un nou inceput.

Mădă

Mesaje : 21
Data de inscriere : 05/10/2010
Varsta : 19
Localizare : Fundulea

Sus In jos

Re: 1/3 Vampire, 1/3 Om, 1/3 Ninja [Naruto]

Mesaj Scris de Mădă la data de Vin Dec 03, 2010 5:14 am

Cap 03 ~ Intrebari si raspunsuri ~



La ramen, Naruto a comandat trei portii, Sakura o postie, la fel ca mine, Sasuke si Kakashi. Lee si-a luat doua pentru a se consola de pierderea sa. In timp ce mancam, Naruto povestea despre primul sau an la Acedemie. Noi acum era in ultimul. Imi spunea cum Hinata se inrosa de fiecare data cand el o saluta sau vorbea cu ea si incepea sa se balbaie. Mi s-a zis despre cei mai puternici genini si despre talentele tuturor. Abea acum intelegeam de ce era curtea plina de copii cand m-am dus la academie si erau numai 4 echipe. Se pare ca numai ei au trecut de examenul ce se da la fiecare sfarsit de an ca sa avansezi in grad. Dar eu nu dadusem examen, nu am inceput cu rpimul an la Academie ci cu ultimul si deja sunt genin.

-Ce era Allen inainte sa ma gaseasca si sa paraseasca Konoha pentru siguranta voastra? – am intrebat, considerand ca era singura modalitate de a afla mai multe.

-Allendro Hatsumi? Era printre cei mai buni Jounini de la o varsta frageda. A predat un timp la Academie, iar Hokage a fost dezamagita cand si-a dat demisia. Nimeni nu stia de ce, dar imediat ce a venit iar in sat si a facut cerere sa intri la Academie in ultimul an, toti ne-am dat seama ca era ceva diferit la tine. Eram buni prieteni in copilarie. Am fost in aceeasi echipa impreuna cu Obito si Rin, Pe atunci erau echipe de cate patru genini si un Jounin. – a spus sensei nostalgic. Am zambit, eu niciodata nu ii aflasem trecutul bunicului. Probabil credea ca ma voi simtii vinovata. Asa cum ma simt acum. Daca nu apaream eu, probabil el era acum fercit alaturi de vechii sai prieteni, neavandu-ma pe mine ca grija. Am inceput sa amestec in castronul meu cu ramen, un tic incostient format. Daca nu apaream eu, era fericit alaturi de Shizune si nu isi mai facea griji daca eu o plac sau nu.

-Imi pare rau! Daca blestemata aia de noapte nu ar fi avut loc, acum nu mai stateam in calea fericirii lui si putea avea un copil cu Shizune fara sa isi faca griji daca eu voi fi bine sau nu. – am spus, bosumflata. Am inceput sa mananc usor, iar mana pusa pe umarul meu de sensei m-a facut sa tresar.

-Daca nu te vroia langa el, chiar crezi ca ar fi renuntat la viata de Shinobi? Si daca chiar vroia un copil cu Shizune l-ar fi facut de mult, dar el te are pe tine, asa ca nu simte lipsa. Se simte bine in compania ta, asta mi-am putut da seama cand l-am vazut la piata cu tine de mana. Radeati si pareati foarte fericiti. Era prima data cand l-am vazut zambind. Cand facea parte din echipa noastra, era distant, rece, foate ganditor tot timpul. Iar cu tine langa el este uimitor de zambaret si dechis. – ma cansola Kakashi, cu ochiul bland. Celalalt acoperit, nu imi puteam da seama de ce dar era inconjurat de o chakra asemanatoare cu a lui Sasuke. Singurul lucru posibil era sa aiba kekke-gengai specific Uchiha, pentru ca era si chestia cu copiatul.

-De ce tineti ochiu cu Sharingan acoperit? – am intrebat si am vazut cum a tresarit iar ochiul descoperit i s-a marit. Probabil nu se astepta sa imi dau seama atat de repede. Sasuke si Sakura s-au intors spre Kakashi ciriosi. Sensei a oftat, dar mi-a raspuns.

-Pentru ca ma extenueaza repede daca il tin descoperit. Eu nu il pot dezactiva pentru ca nu sunt un Uchiha. Si am avut de ales: ori il lasam activat pana mor, ori il dezactivam pentru totdeauna. Si sa las cel mai depret cadou de la Obito ar fi fost pacat. Mai era si singurul cadou folositor pe care mi l-a dat vreodata. Acum erandul meu pentru doua intrebari: 1) Cum iti dai seama daca mai exista jumatati de vampir prin preajma? – spune batranul uitandu-se la mine.

-Pai e simplu. Daca imi vor creste coltii fara sa vreu eu inseamna ca mai e cel putin un vampir prin preajma. - ca sa le dovedesc mi-am lasat coltii sa creasca. Aratau ciudat, dar erau mai rezistenti ca pielea mea. Naruto cand a vazut a intins mana sa ii atinga, dar i-am pleznita imediat. –Ce te-a apucat? Sunt veninosi! – am spus nervoasa. Daca ii intra o picatura sub piele murea pe loc. Mi i-am micsorat si am continuat sa mananc asteptand urmatoarea intrebare.

-Cati ani ai? – era o intrebare simpla, asa ca am ranjit. Chiar vroiam sa le vad expresia.

-Am sapte ani de cand m-am nascut. – am raspuns inca ranjind, in timp ce Sasuke, Sakura si sensei s-au inecat cu taieteii. Toti trei si-au intors capul spre mine si eu am ridicat din umeri. –Am cresterea dezvoltata. Maine ma veti vedea cu 2 centimetri mai inalta. In curand voi deveni vampir oarecum complet. Adica voi avea mult mai mult venin decat sange in corp si nu voi ma creste. Apropo, doar nu va asteptati la 300 de ani sau chesti de genul, asa-i? – am ras cand am lamurit sitoatia. Sasuke a stat putin sa se gandeasca, apoi a intrebat:

-Cat de dezvoltate iti sunt simturile?

-Mirosul il pot simtii de la doua, trei mile distanta, auzul… e mai greu, adica pot sa aud o inima batand de la maxim 5 km, vazul este atat de dezvoltat incat vad particulele de praf, si sunt o groaza. Gustul este asemanator cu al bucatarului numai cand beau sange uman. De exemplu imi pot da seama ce grupa de sange este o persoana doar gustando. La animale este mai greu, pentru ca ele nu sunt atat de ingrijite ca oamenii. Unele pot fi infectate, dar pe mine nu ma afencteaza gripa sau chesti de genul. Pipaitul este exact ca al oamenilor. – am raspuns gandindu-ma putin la cuvintele mele. Sper ca nu sau speriat de partea cu sangele.

-Ai baut sange uman?! – intreaba Lee surprins. Am lasat capul in jos rusinata.

-O singura data! – am recunoscut eu –“Dar a fost de ajuns incat sa imi ingreuneze sitoatia. Daca incepi dieta cu sange uman iti este greu sa te adaptezi la alt stil. Singurul om pe care l-am muscat a fost Allen. El crede ca eu nu stiu dar imi amintesc foarte bine noaptea incare m-a gasit. Era exact noaptea in care m-am nascut. Si imi era foame, avand numai cateva ore nu stiam sa diferentiez felul sangelui si l-am muscat. Noroc ca atunci nu eram veninoasa, altfel acum nu mai traia.” – am oftat eu inca rusinata.

-De ce nu mi-ai spus? Te cunosc de 6 ani, pentru numele lui Dumnezeu! – m-a cartat Lee suparat. Avea dreptate.

-Si ce ai fi vrut sa iti zic?! Ceva de genul: Hei! Sunt Arishima. Sunt jumatate vampir, am baut sange uman si inca imi e greu sa stau pe langa tine mai ales ca ai sange ce miroase atat de bine, dar vrei sa fim prieteni? Serios, acum sase ani ai fi fugit mancand pamantul daca incepem asa! – mi-am dat ochiii peste cap, in timp ce Sakura chicotea impreuna cu Naruto si Kakashi, iar Sasuke zambea usor.

-Miros bine?! Serios? – a intrebat mandru prietenul meu ce acum se umfla in pene ca un paun.

-Karin miroase mai bine! De aceea Zoe prinde control atat de bine pe corpul meu cand sunt in preajma ei. Bine, asta si faptul ca a aruncat kunaiul ala in mine. Daca sunt atacata, ripostez. Nu conteaza de cine. – am zis rotindu-mi ochii.

-Daca esti ranita, cat de repede te refaci? – de data asta Saku a intrebat. Medicina se pare ca e hobbiul ei.

-Nici eu nu stiu, dar mi-ar placea sa aflu. Daca ati terminat toti de mancat hai la mine acasa, facem ceva practic. – am spus si le-am facut cu ochiul. Toti ne-am ridicat si am luat-o usor spre casa. Eu le dadeam anumite indicatii. Sa stea destul de departe de mine, sa nu atinga veninul, sa nu ma intrerupa. Lee si Kakashi erau ingrijorati, dar nu aveau motiv. Stiam ca ma refac repede, dar depindea de la rana la rana. Durerea nu ma inspaimanta, daca nu durea prea tare cand m-a ars focul, nu putea durea mai tare o ruptura sau mai stiu eu ce.

Cand am ajuns am deschis usa casei si i-am poftit pe toti inauntru. S-au facut comozi pe canapeaua din sufragerie si au asteptat sa incep. Ca sa fiu sigura ca nu vor fi raniti am facut un semn cu mana si i-am acoperit cu un scut invizibil, dar care se simtea. Puteau sa se miste, dar putin mai greu. Am facut un colt sa creasca si mi-am apropiat inceietura dreapta de gura. M-am muscat si am tras usor, usor, o bucata de carne destul de adanca incat sa se vada osul. Am strans bine ochii. Nu spun ca nu durea, dar era acceptabil. Am fost nevoita sa ii deschid la loc cand am auzit iar sfaraitul, dar acum mult mai puternic. O picatura de venin mi-a cazut de pe coltul marit si a aterizat pe masa din fata canapelei. Locul care a facut contact cu vaninul s-a topit aproape instantaneu. Rana facuta se vindeca cu fiecare secunda. Pielea si carnea crestea la loc, fara ami provoca durere si intr-un minut eram ca noua. M-am uitat la spectatorii mei. Toti aveau ochii scosi din orbite si ma priveau cu gurile cascate. M-am asigurat ca nu mai e venin decat in interiorul meu si i-am eliberat pe prietenii mei de scut. Sakura a venit langa mine si mi-a luat mana dreapta studiind-o atent.

-In toate tonele de carti de medicina pe care le-am citit nu scria nimic despre asta. O pierdere dupa parerea mea, pentru ca esti uimitoare. Ca o cutie de surprize. – a spus rozalia si eu am zambit multumita. Se pare ca m-am imprietenit cu aproape toata echipa. Ce este mai greu abea acum urmeaza.

-Cat de puternici iti sunt coltii? – a intrebat Sasuke continuand jocul cu intrebare si raspuns. Am ridicat iar din umeri. Am fugit repede pana la mine in camera si m-am intors cu un kunai. Am remarit un colt si am muscat cutitul ninja. Dintele a intrat in el ca prin branza si a iesit la fel de repede. M-am uitat atenta la el sa ma asigur ca nu a ramas vre-o picatura de venin nedizolvata pe suprafata obiectului si i l-am inmanat brunetului. L-a examinat cu atentie uitandu-se la mine prin gaura formata in suprafata ascutita. Am ranjit. Aflasem cum puteam sa il fac sa imi fie prieten. El isi facea prietenii dupa putere. De aceea se intelegea bine cu Neji, Naruto, Gaara si Lee. Ei erau printre cei mai puternici. Trebuia doar sa ii arat puterea mea adevarata si atunci ma va vedea ca pe un prieten.

-Care dintre geninii cei mai puternici din sat credeti ca m-ar putea invinge? – intreb, vrand sa vad ce parere au ei despre mine. Au stat si s-au gandit putin apoi au rapuns pe rand. Sakura a crezut ca Gaara m-ar putea invinge, Naruto era convins ca este destul de puternic incat sa ma doboare, Lee credea ca Neji ar avea vreo sansa, iar Sasuke a mizat tot pe Gaara.

-Si eu tot Gaara cred ca m-ar putea invinge. – am spus rusinata. – Nisipul lui este prea mic si nu cred ca imi pot folosi telechinezia pe el. Bine, ar putea exista cateva cai prin care sa il dobor, cum ar fi clonele si viteza, dar as avea nevoie de cel putin 5 clone, iar asta mi-ar consuma cam un sfert din chackra mea, nu a lui Zoe. Nu cred ca Naruto ma poate invinge pentru ca daca luptam, ar folosi mai mult ca sigur Clonele Umbra, iar ale mele sunt la fel de rezistente ca mine. – am spus si mi-am facut o clona. Am luat kunaiul gaurit si l-am aruncat in a doua Arishima, iar cutitul doar a ricosat. – Acum cred ca e randul meu sa pun intrebari! – am zis si am asteptat sa aprobe apoi am continuat: -Saku
ra, care este specialitatea ta?

-Medicina si puterea. Imi pot transfera foarte bine chackra in toate partile copului sa lovesc mai tare, sa alerg mai repede sau sa vindec. – imi raspunse rozalia zambind prieteneste.

-Cine te-a antrenat? – am continuat sirul fara pauza de gandire.

-Tsunade-sama. Cu ajutorul ei am reusit sa trec de nivelul 8 in Doku!

-Decese in familie sau chesti de genul?

-Ambi parinti mi-au fost omorati de Kabuto, o carpa a sarpelui aluia nenorocit. – m-a mirat raspunsul ei. Din cate intelesesem ea era cea mai zambareata fata din toti pe care i-am intalnit astazi.

-Unde il pot gasi pe Orochimaru? – mi-a iesit pe gura, nu pentru Sakura, ci pentru toti. Asta nu am spus-o eu. Zoe vrea neaaparat sa il omoare pe nenorocitul ala.

Liniste totala. Toti ma priveau cu ochii mari, speriati, ingroziti chiar. Apoi s-au uitat spre Sasuke care a oftat greu si a mers spre fereastra. A ramas tacut cateva clipe apoi s-a intors.

-E mort, dar o parte din puterea lui a ajuns la Kabuto, altfel nu reusa sa o omoare pe Miogeo Haruno. – Cand a auzit numele femeii, Sakura a lasat capul in jos. Normal ca o durea, doar era mama ei. Sasuke s-a uitat la ea cu parere de rau cerandu-si scuze. Am lasat ochii in jos, concentrandu-ma pe bataile de inima din casa. A Sakurei batea innebunitor, la Naruto era ceva mai lent decat ar trebui, Kakashi era normal, iar Sasuke putin mai rapide ca ale blondului. Inima mea batea intotdeauna mai repede, iar pe langa astea, se mai auzea o inima, ceva mai mica, de genul o pasare. Apoi, un ciocanit usor in geam mi-a atras atentia. Un porumbel mesager. Am zburat pe scari si am juns in dormitorul meu, apoi am deschis fereastra, zburatoare lasand biletul pe noptiera de langa pat. L-am luat in mana si m-am intors in sufragerie, unde toti ma priveau intrebatori. Am dezlegat micuta hartie, desparutind-o usor apoi m-am pus pe citit. Cand am terminat mi-a scapat foaia din mana.

Mădă

Mesaje : 21
Data de inscriere : 05/10/2010
Varsta : 19
Localizare : Fundulea

Sus In jos

Re: 1/3 Vampire, 1/3 Om, 1/3 Ninja [Naruto]

Mesaj Scris de Continut sponsorizat Astazi la 2:19 am


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum